Când ne pot face rău gândurile oamenilor din jurul nostru

Să presupunem că o persoană vrea să creeze, pentru ea însăşi, nişte condiţii de viaţă pe care le consideră mai bune în raport cu ceea ce îi este dat la un moment dat. Şi că acceptă – sau chiar hrăneşte – ideea că vor exista şi ”victime colaterale”. Alte persoane care vor avea de suferit de pe urma marşului ei victorios spre mai binele personal.

”Să presupunem” este un fel de a zice, de vreme ce situaţiile de acest gen sunt extrem de frecvente. Întrebarea este: cum răspunde Universul la astfel de cereri? Alain Boudet, doctor în Ştiinţe fizice (www.science-spirit.fr), descrie mecanismul piesă cu piesă.

Să luăm, drept exemplu, cazul unei persoane care, simţindu-se zdrobită (figurat vorbind) de către cei din jur, redusă la un zero absolut, se revoltă şi încearcă să-şi cucerească un loc al său, un teritoriu sau un atu, dar nu ştie cum ar putea s-o facă altfel decât… în detrimentul altei persoane. Situaţie sintetizată în zicala noastră, românească: ”Ridică-te tu, ca să mă aşez eu”:

Sau cazul celui care, simţindu-se rănit de acţiunile altcuiva, este potopit de resentimente şi de dorinţa de a se răzbuna.

Cum le va răspunde Universul celor doi? În ce măsură poate atrage o persoană, prin sentimentele şi gândurile sale negative, necazuri asupra altei persoane?

UNIŢI PRIN LEGEA ATRACŢIEI MAGNETICE

În ambele scenarii mai sus pomenite există două părţi: cel care vrea să facă rău şi victima sa. Cel dintâi vrea să îşi atingă scopul prin intimidare sau prin seducţie (a doua cale fiind poate şi mai periculoasă, fiindcă anesteziază vigilenţa victimei). Deci printr-un gen de manipulare. Prin urmare, Alain Boudet îl numeşte ” manipulatorul”.

Acum să vedem cum funcţionează legea atracţiei magnetice din punctul de vedere al manipulatorului şi din punctul de vedere al victimei.

VICTIMA ESTE… PROPRIA VICTIMĂ

Victima nu poate fi ţinta intenţiilor răuvoitoare ale manipulatorului decât dacă atrage ea însăşi acest eveniment în viaţa sa. Ceea ce se întâmplă dacă întreţine, în sinele său, sentimente în rezonanţă cu situaţia respectivă. Dacă se simte mică şi neajutorată, o cantitate neglijabilă, creează vibraţional condiţiile pentru a fi receptată, considerată şi în realitate chiar aşa: o cantitate neglijabilă.

Lipsa stimei de sine, sentimentul culpabilităţii atrag situaţii de supunere şi oferă gândurilor manipulatorului un teren fertil. Frica sau ideea de a fi o victimă a vieţii atrag prejudiciul şi victima îi suportă realmente efectele dăunătoare. Durerea pe care o resimte este modul prin care fiinţa sa interioară îi ordonă să îşi schimbe urgent sentimentele negative. Care îşi au originea în experienţe trăite în trecut, cel mai adesea – în primii ani ai copilăriei.

O gândire pozitivă reprezintă un “vaccin” sigur împotriva intențiilor neplăcute ale altor persoane. Asta pentru că indiferent de circumstanțe, o persoană care gândește sănătos își asumă responsabilitatea propriilor trăiri și se ridică deasupra atitudinii de victimă. Construirea unei atitudini mentale corecte necesită timp și practicarea constantă a principiilor care dinamizează subconștientul în direcția dorită. Aceste legi ale subconștientului sunt explicate de doctorul Robert Anthony în cartea sa Dincolo de gândirea pozitivă.

PARADOXALA FRAGILITATE A MANIPULATORULUI

În ce îl priveşte, manipulatorul este mânat nu de dorinţa de a dobândi fericirea, nu!, ci de frica de a pierde. Dacă nu obţine ceea ce îşi doreşte, nu are nimic. Asta este credinţa lui. Dacă nu are nimic, nu îşi poate demonstra puterea, deci nu reprezintă nimic. Manipulatorul luptă pentru a obţine siguranţă materială şi recunoaştere prin forţă. Este animat de sentimente de adversitate. Nu este iubit, ci temut şi curtat din frică. Atrage către sine manifestări de egoism şi conflicte.

În plus, puterea pe care o obţine depinde integral de supunerea celorlalţi. Prin urmare, este fragil. Manipulatorul este mereu vigilent şi tensionat, ca un războinic ce îşi apără zi şi noapte, pe metereze, teritoriul. Trăieşte cu teama că şi-ar putea pierde puterea, că nu deţine destul de multă putere, că nu simt şi nu recunosc suficient de mulţi oameni cât de puternic este el. Şi, automat, atrage evenimentele care aduc pierderi. Iar când pierde, este extrem de contrariat.

La fel ca şi victima, manipulatorul este, iată, o fiinţă care suferă, este locuită de frică, nu are stimă pentru propria persoană (un motiv în plus ca să îi forţeze pe ceilalţi să îl stimezi sau măcar să mimeze stima), trăieşte cu un permanent, chinuitor sentiment de nesiguranţă. Chiar dacă nu vrea să recunoasă. Pentru că îşi ignoră propria forţă interioară, caută să o absoarbă de la ceilalţi.

DOUĂ FAŢETE ALE ACELEIAŞI MONEDE

Pe fond, victima şi manipulatorul au aceeaşi problemă: lipsa iubirii şi a încrederii. Uneori, una şi aceeaşi persoană este concomitent victimă şi manipulator: manipulează arătând în ce hal este victimizată. Aşa reuşeşte să capteze atenţia unor persoane pline de compasiune, pe care le ”înrolează” sub stindardul său, dându-le temă: să îi asculte lamentaţiile, să o consoleze, încurajeze, susţină. Principala lor preocupare devine salvarea aşa-zisei victime, care s-a transformat în manipulator.

FORŢA MAGNETICĂ A SENTIMENTELOR

Dacă puterea asociată cu manipularea produce un mixt nesănătos, există şi o putere sănătoasă, bazată pe ascultare, respect şi bunăvoinţă. Mulţi, mulţi oameni sunt animaţi şi motivaţi de sentimente pozitive, pe care le revarsă asupra anturajului lor.

Dacă manipulatorul înţelege forţa magnetică a sentimentelor şi ”sapă” în sine până când ajunge la fundamentele vieţii, dacă acceptă să îşi ţină sub observaţie fricile profunde până la a înlocui semnul ”minus” cu semnul ”plus” şi a le transforma în sinceritate şi generozitate, atunci are posibilitatea – clar, de netăgăduit – să facă o turnură de 180 de grade şi să trăiască, în continuare, afirmându-şi puterea paşnic, fără a le mai face rău altora. Şi propriul său chin a luat sfârşit.

În ce priveşte victima, dacă ea trage învăţămintele cuvenite din suferinţele sale, reuşeşte să dezafecteze scenariile interioare negative, îşi găseşte propria forţă paşnică şi schimbă o viaţă de dezamăgiri şi frustrări cu trăirea plenară.

Şi unul, şi cealaltă – manipulator şi victimă – (re)găsesc drumul spre binele lor cel mai înalt.

Demonstraţie încheiată. Ar mai fi ceva de adăugat? A, da, cum era să uit? Orice asemănare cu persoane sau situaţii reale este pur întâmplătoare. Sau poate că nu…

“Când ne pot face rău gândurile oamenilor din jurul nostru” de noulpamant.ro este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 4.0 Internațional .

http://noulpamant.ro/articole/dezvoltare-umana/cand-ne-pot-face-rau-gandurile-oamenilor-din-jurul-nostru/