Astăzi despre (aparent) banalele legume murate (în special varza murată), despre care lumea încă vorbeşte, însă pe care tot mai puţină lume le prepară acasă şi le consumă în mod frecvent.
Voi incerca sa scot in evidenta de ce alimentele fermentate (crude, nu pasteurizate si nu cu otet) reprezinta veriga lipsa din dieta moderna si cat de important (si de usor) este sa intarim sistemul imunitar prin consumul de legume fermentate.
Ce lucruri minunate fac legumele fermentate:
1. Cresc longevitatea. Putem sa ne gandim la bacteriile prietenoase din legumele fermentate ca la mici fabrici de enzime. Consumandu-le, economisim din enzimele organismului si le folosim pe acestea din urma pentru a elimina toxine, pentru a intineri celulele si pentru a intari sistemul imunitar- toate acestea duc la o viata mai lunga si un organism mai sanatos.
2. Sunt alcalinizante si foarte detoxifiante. Ele ajuta la restabilirea echilibrului organismului cand acesta este toxic si acid. Microflora este extrem de eficienta in a se asigura ca minerale precum calciul si magneziul sunt absorbite din colon, de unde sangele le ia usor si le transporta catre celule. Avand un echilibru optim de minerale, organismului ii este usor sa se mentina alcalin. Cancerul, diabetul, parazitii si virusii nu se pot dezvolta intr-un mediu alcalin.
3. Cu fiecare masa care contine legume fermentate reinnoim gradina interioara de bacterii prietenoase.
4. Bacteriile prietenoase din legumele fermentate ne apara de agentii patogeni.
5. Pe masura ce imbatranim, sistemul imunitar devine tot mai putin eficient, facandu-ne mai vulnerabili in fata bolilor- cu atat mai mult avem deci nevoie de alimente fermentate care sa ne asigure o microflora sanatoasa si deci un sistem imunitar puternic pe termen lung.
6. Legumele fermentate joaca si rol de alchimisti prin faptul ca fabrica vitaminele B acolo unde sunt foarte usor de absorbit, precum si vitamina K2, care joaca un rol foarte important in protectia sistemului cardiovascular si a oaselor (dar si in reducerea simptomelor de diabet).
7. Alimentele fermentate sunt chiar mai potente decat suplimentele probiotice. Microflora obtinuta de la legumele organice crescute in sol formeaza puternice relatii sinergetice pentru a se asigura ca (se) vor prolifera. Ele sunt echipate pentru a supravietui in natura si nu in laborator, asa cum se intampla in cazul suplimentelor. Mie imi place mult ideea de a combina ceea ce ofera alimentele fermentate cu suplimente probiotice pentru un efect maxim, prin adaugarea continutului catorva capsule probiotice atunci cand punem la fermentat varza si alte legume.
8. Chiar si atunci cand legumele fermentate nu sunt organice, bacteriile prietenoase vor distruge din pesticide si alte substante nocive si le vor elimina prin colon; chiar si mercurul din peste poate fi distrus prin fermentare (si adaugarea de anumite condimente);
9. Muraturile ajuta si la absorbtia eficienta a nutrientilor din mancarurile impreuna cu care sunt consumate, prin cresterea biodisponibilitatii nutrientilor si corecteaza astfel deficientele.
10. Am mai spus si confirm pentru ca simt pe pielea mea: alimentele fermentate ajuta la controlarea poftelor de dulce. Carbohidratii, zaharul si alcoolul spala mineralele din oase, facand sangele acid. Desi stim cu totii cat de important este sa le evitam, ele provoaca dependenta si celor mai multora dintre noi ne este aproape imposibil sa le rezistam. Alimentele fermentate fac o treaba nemaipomenita si in aceasta privinta, dar si in privinta controlarii apetitului in general.
11. Zaharul din anumite legume (morcov, sfecla) este o problema pentru unele persoane intrucat poate crea dezechilibre la nivelul florei benefice (valabil si pentru fructele dulci); acest lucru se schimba insa atunci cand acele vegetale sunt fermentate; bacteriile vor consuma zaharul, iar noi ne vom bucura si de acele legume care altfel nu sunt optime pentru unii dintre noi;
12. Alimentele fermentate ajuta digestia si prin gustul lor acru dat de acidul lactic. Gustul acru stimuleaza miscarea peristaltica, astfel incat intestinele vor avea parte de o eliminare mai usoara. Un rol important joaca aici si prezenta fibrelor (bauturilor probiotice din postarea anterioara le lipsesc fibrele, insa in rest aduc acelasi set de beneficii precum legumele fermentate).
13. Nu degeaba este bine ca legumele din familia crucifere sa predomine atunci cand punem la murat. Ele sunt extrem de eficiente in lupta cu boli grave precum cancerul. Cruciferele ajuta la schimbarea tendintei estrogenului de a se detoxifica in ficat, in schimb il fac sa gaseasca alte cai de eliminare si astfel scade riscul de cancer ovarian, uterin, de san precum si de boli inflamatorii precum sindromul premenstrual.
Legumele crucifere sunt renumite pentru proprietatile lor anticancerigene, existand suficient de multe dovezi, incat sa-l convinga si pe cel mai inversunat opozant.
Astfel, cruciferele sunt un aliat de nadejde in prevenirea cancerului la vezica urinara, sân, pulmonar, gastrointestinal, de prostata. Principalii compusi fitochimici cu activitate anticancer continuti de crucifere sunt glucosinolatii, care, la randul lor, elibereaza alti 2 compusi anticancer: izotiocianatii si indolii. Aceste molecule anticancer sunt eliberate atunci cand cruciferele sunt mancate, ele aflandu-se intr-o stare latenta pana in acel moment. Este foarte important insa de tinut minte faptul ca gatirea necorespunzatoare a legumelor crucifere duce la reducerea considerabila a numarului de glucosinolati. Asadar, acestea trebuie gatite cat mai putin posibil, intr-o cantitate cat mai mica de lichid.
Poti incerca, in acest sens, fierberea in aburi cu amestecare continua.
Evita, de asemenea, legumele congelate intrucat nu mai beneficiaza de acelasi proprietati.
Familia cruciferelor se compune din:
- Varza – indiferent de soi
- Broccoli
- Conopida
- Varza de Bruxelles
- Gulia
- Napul
- Ridichi
Cu cat consumi mai mult din aceste legume, cu atat, conform specialistilor, iti reduci sansele de a face cancer:
- Varza de Bruxelles – 237 glucosinolati (mg/100 g)
- Varza furajera – 201 glucosinolati (mg/100 g)
- Varza creata – 101 glucosinolati (mg/100 g)
- Varza alba sau rosie – 65 glucosinolati (mg/100 g)
- Broccoli – 62 glucosinolati (mg/100 g)
- Conopida – 54 glucosinolati (mg/100 g)
In afara de glucosinolati, toate aceste legume contin si multe vitamine, minerale, fibre, ajutand la eliminarea toxinelor din organism. Nu uita insa sa le mesteci temeinic, pentru a beneficia la maxim de proprietatile lor anticancer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu