Un important impuls pentru un stil de viata optimist este un sentiment al scopului. Exista mult adevar in zicala lui Nietzche „daca stii de ce-ul, poti sa traiesti oricum”.
In cele din urma, ceea ce creeaza scop este experienta ca acea persoana este capabila sa aduca o contributie semnificativa vietii altcuiva. Suntem fiinte sociale si avem nevoie unii de altii pentru a gasi intelesuri si implinire. Exista o relatie clara intre scop si conectare.
Lynne McTaggart, editor al What Doctors Don’t Tell You/Ce nu iti spun doctorii, scrie despre un fascinant studiu in cartea ei The Bond: How to Fix Your Falling-Down World/Legatura: Cum sa iti repari lumea ta care se prabuseste. Cercetatorii in domeniul sanatatii publice au fost timp indelungat nelamuriti despre o aparenta contradictie. Japonia produce cel mai mare numar de centenari (batrani peste o suta de ani) din lume. Actualmente, exista 40 000 de japonezi care si-au sarbatorit cea de-a o suta zi de nastere. Majoritatea acestora sunt femei, dar multi dintre ei sunt barbati. Mai mult, Japonia are una dintre cele mai scazute rate din lume ale bolilor de inima. Aici este un straniu fenomen: practic toti barbatii japonezi fumeaza – iar fumatul conteaza ca unul dintre cei mai puternici factori de risc ai bolilor de inima. Deci ce protejeaza barbatii japonezi?
Doi profesori de epidemiologie de la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii Berkeley din California, au vrut sa afle acest lucru. Ei au selectat un grup de 12 000 de japonezi impartit in mod egal in trei grupuri. Barbatii dintr-un grup au trait in Japonia toata viata lor. Cel de-al doilea grup migrase in California si cel de-al treilea in Hawai.
Cei doi profesori au gasit ca nivelul bolilor de inima printre barbatii japonezi a sporit de cinci ori in California si doar cu jumatate din aceasta rata in Hawai.
Dar motivul i-a surprins: nu era schimbarea de dieta, de la sushi la hamburgeri si cartofi prajiti, ceea ce a prezis sporirea bolilor de inima. Sanatatea emigrantilor s-a dovedit a fi strans conectata cu felul de societate pe care ei si-au creat-o in noua patrie. Cel mai traditional grup de japonezi-americani au avut o rata a infarcturilor la fel de scazuta ca cea a semenilor lor japonezi din patria mama, scrie McTaggart. Cei care au adoptat stilul occidental de viata, si-au sporit incidenta infarcturilor de trei pana la cinci ori.
Daca nu mai apartii la ceva, te imbolnavesti.
„Conectarea este cel mai bun medicament din lume – mai bun decat dieta sau exercitiile fizice”, concluzioneaza McTaggart. Exista si vesti bune, si rele, in aceasta concluzie. Sa ai grija de sanatatea ta s-ar putea dovedi la fel de usor ca si a avea grija de prieteni si familie. In acelasi timp, este ingrijorator ca actualmente creste o generatie de oameni pentru care „conectarea” inseamna internetul. Ceea ce obisnuia sa fie o vizita de familie la rude, a devenit un eveniment Facebook. Alte studii arata ca exista foarte multa izolare in spatele lumii dominante a interconectarii (networkingului) digitale.
Avem nevoie de familii, prieteni si vecinatati, avem nevoie sa ne simtim parte a ceva mai mare, sa ne dezvoltam. Avem nevoie sa apartinem, nu doar online, ci in lumea reala a imbratisarilor, strangerilor de mana si a batailor incurajatoare pe spate. Acolo ne gasim si sentimentul scopului. „Apartii la ceva/cuiva?” este o importanta intrebare, iar raspunsul nu este pe ecranul la care te uiti acum.
Surse pentru acest articol cuprind:
http://www.care2.com/greenliving/do-you-belong.html - Apartii la ceva/cuiva?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu