Spiritualitatea si umorul

                                          

Universul nu este guvernat doar de legi fizice, ci în el se regăsesc numeroase ritmuri şi legi tainice, de natură spirituală. Atunci când nu suntem în acord cu aceste legi tainice ale armoniei universale, apar stările de tristeţe, boală şi suferinţă, care exprimă de fapt o stare de ignoranţă şi incoerenţă. Un adevărat înţelept este o reflectare vie a sensului profund al existenţei, care este armonic, plin de frumuseţe şi beatitudine. De aceea, din punct de vedere spiritual ideea de „înţelept trist” reprezintă un non-sens.

Pentru a ne regăsi echilibrul cu lumea şi cu noi înşine, starea de umor constituie un factor pe care majoritatea înțelepților și a oamenilor de spirit l-au apreciat şi l-au folosit din plin. Ei au folosit umorul pentru a se „dezbrăca” de tot ceea ce este fals, iluzoriu şi impur şi apoi pentru a-i ajuta în acelaşi mod amuzant şi pe ceilalţi. Este important să subliniem că această raportare plină de umor a oamenilor de spirit faţă de semenii lor a fost întotdeauna caracterizată de dragoste şi altruism şi niciodată de ironie batjocoritoare. De altfel râsul sardonic, răutăcios este o formă de manifestare a ego-ului (egoismului) şi nu are nimic de-a face cu veselia şi bonomia. Umorul ne ajută să trecem dincolo de barierele ego-ului, după cum spune şi celebrul proverb „Ridendo castigat mores”, adică prin râs se îndreaptă moravurile.

Este semnificativ să remarcăm faptul că nivelul spiritual al fiecărui om se vede şi după simțul umorului pe care îl posedă. Dacă o persoană are un umor stenic chiar şi în situaţiile dramatice ale vieţii, atunci înseamnă că ea are capacitatea să le şi transceandă cu uşurinţă. Dacă însă acea persoană nu poate să râdă prea uşor şi este mai mereu excesiv de serioasă şi încrâncenată, înseamnă că este foarte mult condiţionată de propriile sale concepţii, caz în care ar avea cu atât mai mult nevoie de o doză bună de umor.

Prezenţa celor fericiţi şi plini de veselie este foarte dinamizantă, o astfel de persoană fiind întotdeauna remarcată imediat de către cei din jur. Prin influenţa contaminantă a cuiva care manifestă un savuros simţ al umorului se trezesc foarte curând şi în ceilalţi stări euforice, prin care devin cu toţii mai buni, mai deschişi, mai calzi şi mai armonioşi, renunţând la o serie de prejudecăţi şi idei eronate care îi făceau să fie închistaţi, nefericiţi sau răutăcioşi.

Se observă, de asemenea, că oamenii care râd mult devin spontani, comunicativi şi lipsiţi de suspiciuni bolnăvicioase.Prin râs ne amplificăm încrederea în sine, expansivitatea şi este binecunoscut faptul că de la cel care râde cu voie bună nu ne putem aştepta la fapte rele. Râsul are efecte tonice, elimină stresul, alungă supărarea şi ne vindecă de foarte multe boli fizice şi sufleteşti. E foarte indicat să râdem cât mai des, deoarece în stările de veselie şi fericire, suntem mult mai receptivi la stările benefice, elevate.

Umorul vine întotdeauna cu ceva la care nu te aşteptai şi care îţi reconfigurează viziunea despre subiectul respectiv. De obicei gândim repetitiv, în şabloane, iar aceasta ne creează în timp o rutină obositoare şi plictisitoare în care nu mai simţim bucuria şi savoarea vieţii. Râsul este cea mai uşoară modalitate de a realiza extragerea rapidă din această rutină, ajungând chiar la o stare euforică de detaşare spirituală. Este interesant că însăşi dinamica intrinsecă a unei glume presupune crearea unui moment de vid mental, în care dacă ai „prins poanta” tot sistemul de coordonate anterior se răstoarnă în mod subit. Apare fulgerător acea nouă înţelegere, acea scânteie revelatorie, care este, de fapt, o stare de ieşire din vechea mentalitate. Aceasta poate fi privită ca o veritabilă metodă şi ea chiar a fost integrată ca atare de mai mulţi ghizi spirituali. În tradiţia Zen, de exemplu, prin intermediul unor formulări intenţionat bulversante (dar pline atât de umor, cât şi de un sens profund), mintea aspirantului era proiectată din starea discursivă a mentalului comun într-o stare de vid ce îl deschidea către realitatea inefabilă a iluminării spirituale.

Aşadar, avem nevoie să fim spirituali şi avem nevoie să râdem. Pentru că nu vom putea fi niciodată cu adevărat spirituali dacă ne pierdem simţul umorului.

Şi, ca o dovadă a umorului oamenilor de spirit, să ne delectăm cu câteva asemenea exemple celebre:
Nimic nu uneşte mai mult oamenii ca râsul. (L.N.Tolstoi)
Dumnezeu are umor. Altfel nu l-ar fi făcut pe om. (Gilbert Keith Chesterton)
Ziua în care nu ai râs, e o zi pierdută. (Sebastién Chamfort)
Umorul este umbrela înţelepţilor. (Erich Kästner)
Râsul e ca soarele, alungă iarna de pe chipul oamenilor. (Victor Hugo)
Umorul este agerimea spiritului. (F.M.Dostoievski)
Râsul este cel mai sigur examen al sufletului omenesc. (F. M. Dostoievski)
Gluma e o trăsură bună pentru adevăr. (Francis Bacon)
Umorul este zâmbetul filozofiei. (Okakura Kakuzo)
În faţa aragazului tău eşti la fel ca orice rege pe tronul său. (Miguel de Cervantes) 
Trebuie să învăţaţi să râdeţi. Pentru a ajunge la umorul de calitate, nu vă mai luaţi prea mult în serios. (Hermann Hesse)
Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se înalţă din suflete veştede. (Nicolae Iorga) 
Noi râdem de unul-doi şi patruzeci râd de noi. (Anton Pan)
Soarta unei glume depinde de urechea care o aude, nu de limba care o spune. (William Shakespeare) 
Dacă un om râde din tot sufletul, înseamnă că-i om bun. (F.M.Dostoievski)
Uneori nu e nevoie decât de o mică glumă că să dărâmi o mare trufie. (Vauvenargues) 
Simţul umorului este unul din cele mai bune articole de îmbrăcăminte pe care cineva le poate purta în societate. (William Makepeace Thackeray)
De fiecare dată când râzi, îţi prelungeşti viaţa cu câteva zile. (Curzio Malaparte)
Râsul generează o senzaţie de bine în tot corpul pe care o arăţi doar într-un singur loc. (Josh Billings) 
Un râset este un zâmbet care explodează. (Mary H. Waldrip)
Imaginaţia ne consolează pentru ce nu suntem, umorul pentru ce suntem. (Winston Churchill)
Râsul dezvăluie adesea chipul de copil al adulţilor. (Andre Malraux)
Umorul nu este altceva decât bunul-simţ, care dansează. (Clive James)
Filozoful nu sare niciodată peste o băltoacă. El o transcende! (Louis Bernanos)
Bancul şi umorul sunt daruri dumnezeieşti de prim rang. (Charles Dickens)
Umorul ia lumea aşa cum este ea, nu încearcă s-o îndrepte şi s-o înveţe, ci s-o suporte cu înţelepciune. (Charles Dickens)
Umorul este un medicament care costă cel mai puţin şi se ia cel mai uşor. (Giovannino Guareschi)
Umorul învinge uneori în bătălii pe care forţa şi raţiunea le-ar pierde. (Juan Carlos Abella)
Cerul a dat oamenilor trei lucruri ca o contrabalanţă a suferinţelor în viaţă: speranţa, somnul şi râsul. (Immanuel Kant)
Există oare o formă mai bună de a te descurca în viaţă decât cu dragoste şi umor? (Charles Dickens)
Diferenţa dintre un cuvânt bine plasat şi un cuvânt aproape bine plasat este aceeaşi ca aceea dintre un fulger şi un licurici. (Mark Twain) 
Timpul vindecă rănile, dar este un cosmetician mizerabil. (Mark Twain)
Tactul e o chestie îngrozitoare. Dacă nu-l ai, toată lumea este iritată. Dacă îl ai, nu vede nimeni. (Shirley MacLaine) 
Umorul este cel mai bun colac de salvare în timp ce te afli dus de curentul vieţii. (Wilhelm Raabe) 
Prostul râde de trei ori: o dată când râd ceilalţi, o dată când înţelege gluma şi încă o dată când îşi dă seama că râsese fără să înţeleagă. (proverb bengalez)
Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate. (proverb românesc)
Umorul este uleiul din lampa vieţii noastre. (proverb olandez)Sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7988