BASHAR extraterestru - Sufletul

Audienta1: Conceptul de oversoul (nota: nu stiu care e termenul in romana pentru “oversoul”, ar pute fi "suflet colectiv"?!?) si cum se  pot conecta unul cu altul diferite oversouls; mai exact eu sunt interesat sa aflu despre starea fiecarui oversoul, ceva de genul, din ce e facut, daca exista un loc fizic in care exista…

B: Nu chiar. Bun. Ideea de oversoul e un nivel la care constiinta exista de unde aceasta poate, de la acel nivel, ca apoi sa… - sa spunem – sa se divizeze in mai multe suflete individuale, care mai apoi, fiecare din ele, pot determina ce tip de experienta isi doreste sa aiba, individual si indepenedent, chiar pana in punctul de-a crea o viata fizica, prin manifestarea propriei constiinte prin intermediul unei modalitati fizice; ceea ce voi ati numi un trup. Oversoul-ul e similar cu ideea unei maini prin faptul ca are extensii pe care le numiti degete. Deci, oversoul-ul ar fi mana toata, iar sufletele individuale si vietile fizice ar fi degetele. Deci un oversoul poate trai experienta foarte multor vieti toate concomitent, deoarece informatia de la fiecare suflet individual se intoarce si hraneste intotdeauna oversoul-ul, sufletul colectiv. Are sens pana acum?

A1: Pana acum, da.

B: Bun. Deci il poti privi ca pe un nivel vibrational al constiintei, un nivel vibrational al energiei ce permite existenta unei expresii a constiintei mult mai vasta si mai constienta, care mai apoi se poate individualiza in nivele diferite de constiinta din acel moment incolo, prin scaderea/reducerea propriei frecvente, scazand vibratia prelungirilor sale - ca sa spunem asa – pana in orice punct doreste, chiar pana la ideea de a scadea frecventa acelei prelungiri pana la materializarea fizica. Dar e ca o sonda. Ai putea spune ca oversoul-ul e o constiinta colectiva care poate extinde prelungiri sau sonde intr-o varietate de dimensiuni, de experiente si primeste de-a lungul acelor linii, de-a lungul acelor corzi, toata experienta, toata informatia la care acele sonde, acele prelungiri sunt conectate. Intelegi? Acum, evident ca oversouls se pot conecta, intr-o maniera similara, la alte oversouls de acelasi nivel. Din nou, tot ce e necesar pentru a o face, e o simpla ajustare a frecventei. Fiindca, tine minte! Frecventa e singurul lucru care diferentiaza Constiinta Unica din care e facut totul. Deci, cand oversoul-ul, el insusi o semnatura vibrationala aparte, isi ajusteaza vibratia in asa fel incat sa cuprinda/ sa includa vibratia unui alt oversoul, o comunicare automata si o comuniune si o legatura sunt create. Intelegi? Bun. Am raspuns in totalitate intrebarii tale sau vrei sa mai explorezi si alte detalii privind acest subiect?[…]

A1: Se poate spune – corecteaza-ma daca gresesc – ca la cel mai inalt nivel oversoul-ul e Consiinta Insasi.

B: E Unicul. Da.

A1: Pe masura ce cobori de la acel nivel si aceasta se divizeaza in nivele diferite tot mai jos si mai jos, oversoul-urile de la aceste nivele exista doar sub forma de frecventa sau exista si manifestare fizica a lor?

Si in ce masura se recunosc a fi oversouls individuale?

B: Depinde si cel mai mult depinde daca poate fi creat un mediu care sa poata face fata materializarii fizice a unui oversoul. De exemplu, delfinii sunt suflete individualizate; balenele sunt oversoul-uri multiple de delfini. Ma intelegi?

A1: Nu, imi pare rau.

B: Bine. O balena e un oversoul in forma fizica. E oversoul-ul unei multitudini de delfini. Se poate materializa fizic pentru ca mediul oceanic permite capacitatea de-a sustine o masa fizica reprezentativa pentru marimea oversoul-ului. Pe cand, pe uscat, e mai putin posibil ca un oversoul sa se poata manifesta fizic, deoarece mediul nu ar sustine o manifestare fizica a ceva atat de mare intr-un singur corp, asa cum se poate in ocean. Dar oversoul-ul poate imbraca anumite caracteristici care se apropie de materializarea fizica, iar in acest sens, este vorba de ceea ce e numit constiinta colectiva a planetei voastre. Si la asta se face referire cand se vorbeste de esenta lui Buddha, constiinta Cristica, spiritul lui Krishna. Oricum vrei s-o numesti, ideea acelei constiinte colective a tuturor oamenilor este oversoul-ul lumii voastre. In acest sens, e conectata materializarii fizice a planetei Pamant insesi, iar Pamantul e intrucatva reprezentativ pentru constiinta colectiva, dar nu e EXACT o manifestare a acelui oversoul anume, ci acel anume oversoul imbraca un fel de materializare fizica pe care ati numi-o energie electromagnetica. Deci, energia electromagnetica a planetei e cat de aproape posibil de manifestarea fizica la care poate ajunge oversoul-ul constiintei colective a planetei. Intelegi? Iti raspunde intrebarii?

A1: Foarte mult. Si inca o continuare in directia asta? E correct sa spun… e o analogie corecta sau mai degraba o buna vizualizare pt mine… e correct sa spun in acest caz ca exista un oversoul – daca urci cate nivele trebuie – la care toate fiintele de pe Pamant se conecteza in ultima instanta?

B: Da. Iar deasupra acestuia, exista un oversoul care conecteaza toate fiintele fizice din cadrul unui anumit grup, iar deasupra acestuia exista un oversoul care cuprinde toate fiintele fizice si non-fizice deasupra unei anumite grupari si asa mai departe pana sus la Unicul, Care e Totul.

A2: O continuare in directia ultimei intrebari. De ce face asta oversoul-ul?

B: Pentru ca oversoul-ul poate. Asta e natura sa.

A2: Are vreun scop?

B: A, da. Sa invete, sa creasca, sa fie, sa experimenteze. Tine minte! Ceea ce ESTE, nu are nevoie de un motiv SA FIE. Deja ESTE. Deci face ceea ce face pentru ca poate. Tu de ce faci ceea ce faci?

A2: Buna intrebare.

B: Multumesc. Cu alte cuvinte, orice face oricare nivel de constiinta, o face pur si simplu pentru ca ceea ce face, in mod ideal, e o reprezentare a propriului sine, e pur si simplu o expresie a ceea ce este, e o reprezentare – daca vrei – a pasiunii sale, a adevarului sau, a luminii sale.  E pur si simplu o expresie a cine si ce este, ca si concept individualizat in cadrul Creatiei. E pur si simplu el insusi.

A2: Inca o continuare. Cum creste acest oversoul prin experienta?

B: Devine mai constient de mai multe din Tot Ceea ce Este. Asta e de fapt cresterea. E amintirea a din ce in ce mai mult a ceea ce esti, la fiecare nivel! Cresterea e intotdeauna – la fiecare nivel – amintirea din ce in ce mai mult a a cine si ce esti ca si Tot Ceea ce Este. Intelegi?

A3: O  continuare la…

B: O, continuare dupa continuare. Bun. Ne luam si noi dupa continuare.

A3: Pe masura ce oversoul-ul se extinde si isi are si scopul, cum isi extinde acest scop catre extensii?

Care  e rolul Liberului Arbitru la extensii?

B: Multumesc. Din nou, ideea e ca fiecare oversoul are o anumita semnatura frecventionala. Exista intotdeauna un pic din acea semnatura vibrationala in fiecare prelungire. Si prin acea vibratie similara exista intotdeauna o linie de comunicare si conexiune de la individualizare inapoi catre oversoul si invers. Intelegi? Odata ce extensia oversoul-ului se hotataste de capul ei – sa spunem – bazat pe ce reprezinta ea ca si ea insesi, bazat pe ceea ce o face pe ea unica, isi poate apoi manifesta conceptul de Liber Arbitru prin faptul ca face alegeri, insa Liberul Arbitru va fi intotdeauna aliniat cu ceea ce serveste cel mai bine cel mai inalt bine al intregii conexiuni, inapoi la oversoul si la Tot Ceea ce Este, de asemeni. Intelegi? Vom explica un pic mai clar.

Daca ai, asa cum ai acum, o viata materializata fizic, ai putea sa fi adus in aceata viata un anume tip de destin, o tema pe care o vei explora, pe care ai fost de accord s-o explorezi; o tema, o vibratie, o energie, care face conexiunea direct la oversoul, care va spori abilitatea oversoul-ului de a se cunoaste mai bine pe sine. Insa felul cum explorezi acea tema, e lasat la latitudinea Liberului Arbitru al individului pe care te-ai creat sa fii. Deci ai Liberul Arbitru lucrand in concordanta cu  ideea unei teme predestinate pe care o vei explora in aceasta viata anume. Aminteste-ti ca in alte vieti déjà explorezi simultan alte teme, ca si oversoul. Dar viata ta e unica si exploreaza intr-un mod unic o tema unica si e lasat la latitudinea Liberului Arbitru a acelei persoane ca sa isi configureze felul in care allege sa traiasca experienta acelei teme in aceasta realitate. Pentru ca toata acea informatie va hrani oricum abilitatea oversoul-ul de a se cunoaste mai. Deci, oversoul-ului nu-I pasa cum alegi sa explorezi tema, atata vreme cat o faci. Intelegi?

A3: Deci cateodata e ceva gen lovesti si ratezi in ceea ce-l intereseaza pe oversoul?

B: Doar din cauza naturii dimensiunii in care te gasesti, ar putea parea intrucatva lovesti si ratezi. Din punctul sau de vedere, oversoul-ul va folosi Toata informatia in beneficiul sau. Dar, desi sufletul individualizat ar putea sa se materializeze fizic intr-o viata fizica cu intentia de a explora o tema intr-un anume fel, natura realitatii fizice ar putea sa-i ofere optiunea de-a explora tema intr-un alt mod. Si deci e la latitudinea Liberului Arbitru al individului, al persoanei, sa decida in ce mod sa exploreze acea tema. In acest sens, oversoul-ului nu-i pasa in ce fel o face, pentru ca va invata ceva din asta oricum.

A: Atunci orice decizie pe care o luam, ca suflet individual, este in serviciul acelei teme. Nu exista decizii care sa mearga, sa-i zic, cumva impotriva servirii acelei teme?

B: Hai s-o abordez asa: Da, poti avea experienta prin care iei decizii si faci alegeri care sunt impotriva temei, dar in realitatea, acesta e un alt mod de a explora acea tema. Pentru ca iei decizii referitor la ACEA tema si nu la alta.”[...]

Timpul:

“A: Am dificultati in a intelege dimensiunea timpului.

B. A, da, stai linistit. Nu esti singurul. Ce simti ca nu intelegi referitor la aceasta idée? Intelegi ca timpul e creatia voastra, da?

A: Cred ca nu…

B: Bine. Stii ca asa e? Spatiul-timp este o vibratie in constiinta care iti ofera un cadru de referinta pentru a putea avea ceea ce numiti “o experienta fizica”. Fara cadrul de referinta vibrational numit spatiu-timp, nu ati putea avea o experienta pe care s-o numiti fizica. Deci, spatiul-timp e creat de un nivel al constiintei voastre si impus peste constiinta voastra, cumva ca si un fel de structura sau filtru, prin care va veti experimenta ca si fiinte fizice; fiindca, fara asta, nu va puteti experimenta ca fiinte fizice. Deci, spatiul-timp e creat cu scopul de a experimenta procesul in creatie. Pentru ca, fara spatiu-timp totul e creat instantaneu. Intelegi? Ca sa poti experimenta conceptual de PROCES, trebuie sa ai un cadru, auto-impus constiintei tale, numit spatiu-timp. E ca si cum ti-ai pune o casca pe cap si te-ai uita prin niste ochelari de protectie care creeaza o anumita imagine, un anumit mod de a vedea. Pentru ca, fara ei nu poti avea acel unghi de vedere. Deci, timpul e o iluzie arbitrara creata de constiinta ta pentru a te vedea pe tine intr-un anumit mod, pentru a te experimenta pe tine intr-un anume fel, iar acel fel implica, in mare majoritate, ideea abilitatii de a experimenta “procesul/desfasurarea”, lucrurilor in ACTUL / Procesul de CREARE, in opozitie cu A FI Instantaneu – cum se petrece la nivele superioare. Intelegi?

A: Da. Cred, ca da pana la un punct. Dar asta imi trezeste alta intrebare. Cum functioneaza timpul la nivelul tau de constiinta?

B: Functioneza foarte bine, multumesc.

A: Si in ce masura e diferit?

B: Nu e atat de structurat. In experienta noastra, noi intelegem acum ca pentru noi timpul nu trebuie creat intr-un fel atat de structurat. Noi il folosim ca instrument cand e necesar. De exemplu, cand stam de vorba cu o civilizatie ca a voastra, intelegem ca trebuie sa ne conectam la frecventa voastra temporala, la perceptia voastra temporala, pentru a putea comunica cu voi intr-o maniera temporala. Dar in propria noastra realitate nu traim experienta timpului in acest fel. Cateodata nu traim experienta timpului in mod liniar deloc. Constiinta noastra fluctueaza in sus si-n jos pe ceea ce voi ati numi linia timpului, foarte frecvent, foarte liber, foarte fluid. Astfel ca noi putem fi, nu doar unde ne dorim, dar si cand dorim in focalizarea noastra, in constiinta noastra. Intelegi?

A: Cred ca da. E inca greu de digerat pentru mine…

B: Stiu, stiu. Hai sa-l privim asa. O sa-ti dau un exemplu pe care l-ati trait cu totii pe planeta voastra. Aveti o zicala aici, ca “Timpul zboara cand te distrezi/te simti bine”. Cand faci ceva ce iti place la nebunie sa faci, iti dai seama ca in realitate nu mai traiesti experienta trecerii timpului la fel de mult. Cand faci ceva ce te acapareaza complet, ceva ce faci cu pasiune, ti-ai putea spune cand iei o pauza: “Parca a trecut, nu stiu, vreo juma’ de ora.” Dar dupa aceea te uiti la ceas si-ti dai seama ca au trecut de fapt 5 ore. Si faci: “A, unde a zburat timpul?”. Dar vezi, ca de fapt nu e ca timpul ar fi zburat undeva, nu e ca tu ai ignorant trecerea timpului. E vorba ca atunci cand traiesti experienta unei astfel de concentrari, cand simti ca numai jumatate de ora a trecut, tu ai imbatranit in realitate numai cu o jumatate de ora. Restul lumii probabil ca a imbatranit cu 5 ore, iar tu te poti reconecta la cadrul lor temporal pentru a mentine pasul cu ei, la linia de demarcatie de 5 ore, ca sa nu fii in dezacord cu ei, ca sa poti inca fi de accord cu ei ca e ora 5. Dar, daca tu – visceral/interior si fizic - ai trait doar jumatate de ora in acea perioada, exact atata timp ai creat de fapt in realitatea ta: o jumatate de ora; si doar cu-atat ai imbatranit. Atata e de fluid si flexibil timpul si de aceea e important sa traiesti permanent momentul, in prezent, si sa faci ceea ce iti place sa faci pentru ca atunci cand faci asta, nu creezi atat de mult timp. Iar cand nu creezi mult timp, imbatranesti mai putin. Asa functioneaza. Intelegi?”
http://fymaaa.blogspot.ro/2010/11/bashar-circuitele-sacre-7112010.html